Să scrii despre Femeia cu F mare e o provocare... Sensibilă, senzuală și inteligentă, te poartă pe nebănuite cărări ale sufletului, te plimbă printre stele și te lasă apoi pe un scaun de birou, cu cravata aranjată neglijent, neștiind niciodată sigur ce ai trăit. Nici măcar dacă e cazul să te spovedești nu știi, după ce te-ai lăsat transpus în scrierile ei.
E, fiecare poezie, o aventură din care cu greu te dezmeticești. Dar, până la urmă, de ce te-ai dezmetici? Poezia curge, când lin, când tumultuos, cântată, ba zglobiu, ba mai nostalgic, pe tastatură, asemeni unei melodii interpretate de un virtuoz al pianului.
Opriti tunurile și lăsați săbiile în teci! Se cântă.