România e o corabie fără cârmă, cu un căpitan beat si cu mateloti fugind de colo-colo, fără noimă. Nimeni nu mai crede că nu ne vom lovi de o stâncă, asa că unii sar în apă si înoată spre nicăieri, altii au intrat într-o letargie tălâmbă. Urmasi ai piratilor rosii, căpitanul si matelotii jefuiesc ce mai prind... Alt căpitan si alti mateloti se pregătesc să preia vasul, înainte să fie golit de tot. Ce folos?Republica s-a născut în urma unui viol. A ajuns o femeie usoară, cochetând cu abuzatorii. Toti din familie s-au obisnuit să fie opresati. Ce mai contează un copil lovit peste ochi? "Jur că nu l-am lovit pe copil cu pumnul în burtă..." Bla, bla, bla... Si oamenii l-au ales. Vi-l imaginati pe Rege aflat pus în situatia jenantă de a face un astel de jurământ?
Într-o tară în care valoarea a ajuns balast e nevoie de o sabie ridicată, tinută strâns de cel putin o mână de oameni, o sabie care să îi lase fără pantaloni pe mateloti si pe al lor căpitan, ametit de ură si de alcool, si să se pună în slujba Regelui.
Revenirea la valori... Asta e sabia care va salva România. Mai are cine să o ridice?
