duminică, 29 august 2010

En garde!


Cel mai mult, la acest blog, îmi place libertatea pe care mi-o oferă. De obicei, sunt liber, spun ceea ce simt, dar îmi pitesc ironia, o tin legată si chinuită. Asertivitatea este compromisul excelent între modul în care vreau să reactionez si ceea ce mi se cere. Si ironia? Cu ea cum rămâne? Că are farmecul ei. Si...un pic de acid ici, un pic colo... Apoi un strop de bază...

Plictisitoare asertivitatea de zi cu zi... Aici se odihneste. În locul ei...savoarea ascutită a ironiei.

19 comentarii:

  1. merci, draghe, ca mi'ai dedicat, cindva, un post, da', io fi'nd mai rusinooos, nici n'am mai terminat de'l fi citit.
    l'am zarit de p'atunci, insa nu stiu nici in ziua de azi daca ma'njurai sau nu in el.
    banui ca ma'njurai, ca vaz ca m'ai scos din blogroale, ca s'o bagi pe oana dobre (n'am un semn grafic la'ndemina car' sa exprime ceva apropiat de senzatzia pe car' o simtz !)...

    RăspundețiȘtergere
  2. ironia este lucrul naibii. in primul rand, nu este la indemana oricui. iti trebuie multe alte facultati mentale sa ai la dispozitie pentru a o emite. altele pentru a o practica. uneori este si o arma cu doua taisuri si mai iesi zgariat, dar, dincolo de orice risc, ironia provoaca spiritului satisfactii...

    RăspundețiȘtergere
  3. Sarea în bucate...:) Când nu e un comentariu semnat Zorro....parcă lipseşte ceva...un stil, o amprentă...o înţepătură fină.....

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Nicu AlTeRnAtIvU

    Stii că nu aveam cum să te-njur. Găsesc eu alte cele. Numa' că nu e cazu'... Deocamdată. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. @ La Rose Jaune

    Ironia e o formă de agresivitate. Există, însă, si o ironie care lasă loc de întors, ca un duel vesel. Te-ai referit la calitătile si la dipozitia ironicului, dar cred că, în egală măsură, contează si aptitudinea si starea ironizatului. Acesta din urmă poate sesiza ironia sau nu, o poate gusta sau nu, poate reactiona sau nu, poate răspunde inteligent sau nu, cu umor sau nu etc.

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Septembrie

    Săru' mâna, domnită Septembrie... Promit cele mai fine întepături de care sunt capabil. :) Mă duc să-mi ascut săbiuta.

    RăspundețiȘtergere
  7. @ Tobi

    Din păcate, nu sunt eu fotograful. :)) E chiar haioasă si m-am simtit bine postând-o. :)) Îmi place, de câte ori o privesc.

    RăspundețiȘtergere
  8. :) doar să ai grijă...să nu te înțepi.:))

    RăspundețiȘtergere
  9. Mda...e inevitabil. Dar nici autoironia nu strică. Cineva spunea că e o formă de autoterapie si cred că avea mare dreptate. :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Hai sa-ti spun ce-mi place mie.(ai timp?;)
    Imi place ironia si sarcasmul...dar intr-o anumita moderatie si cu inteligenta facute.Si cred eu ca trebuie sa cunosti putin omul care se ascunde in spatele mastii sau scrisului.Vezi tu ,cu unii ne permitem sa aruncam cate o gluma,o replica mai haioasa,o ironie,doua...ba cu unii chiar flirtam..barbat femeie,nu conteaza...Dar la unii oameni ,pe blog trebuie sa pasesti foarte atent cand intri pentru ca ...nu toti suntem la fel.
    Regula ar fi ...daca nu-ti place ...nu veni.
    Nimeni nu scrie doar...de treci codrii.E un mic motiv in spatele fiecarei franturi de cuvant...
    E o poveste...in spatele fiecarei povesti.
    Deci Z. ironia inteligenta e binevenita.

    Nesimtirea gratuita nu.

    Si mie imi place stilul tau...

    RăspundețiȘtergere
  11. Tu esti doar ironic. N-am remarcat sarcasmul. Dar asta face, probabil, ca oamenii sa se-apropie de tine. Si sa ramana.

    RăspundețiȘtergere
  12. @ MyEyesOnyou

    Multumesc pentru lectie, doamna învătătoare. :)) Să înteleg că eu... Sau nu? :)

    RăspundețiȘtergere
  13. @ Lorelei

    Sunt cele mai frumoase cuvinte pe care le-a scris/spus cineva despre mine în ultimul timp. Multumesc! :)

    RăspundețiȘtergere
  14. ...sa presupunem ca ironia(asa chinuita si legata:))) e o persoana careia ii cam place sa se razboiasca cu pericolul...il imita...il provoaca...cateodata se preface ca ii este frica de el...dar...nu se da batuta pana nu-l invinge...
    ...da...ironia are farmecul ei aparte...iar tu ne-o administrezi dupa regulile unui elixir puternic...bine facut...un pic de acid...un strop de baza...si pe zi ce trece...maresti doza...dandu-ne timp sa ne obisnuim:))...
    ...si da...prefer savoarea ironiei...in locul asertivitatii...e mult mai demna...si-mi tine capul sus...in loc sa-l plece...

    RăspundețiȘtergere
  15. Eh, uite, imi asum si eu rolul de zana pe alocuri, la fel ca zana mea. (Btw, cine te-a suparat?)
    Despre asta e vorba, pana la urma. Trebuie sa ne descoperim frumusetea interioara, unii, cu ajutorul celorlalti. Si s-o aducem cat mai aproape de suprafata. Ne deslusim din niste bloguri, ne citim cuvintele unii altora si ne descoperim sufletele. This is all about. Ne construim in frumos. Impreuna.

    RăspundețiȘtergere
  16. Nu e ciudat ca dupa domnu' niku_elektriku, sa vin si eu cu acelasi gen de observatie, fix printr-un comentariu la aceeasi postare? Adica daca era diferenta de cateva postari/luni/ani etc, intelegeam, dar fiind asa recenta, recte aproape coincidenta, as zice ca ai un pattern. Pai nu e pacat, dupa ce cuvinte frumoase ne-am spus noi-tot prin comentarii-sa ma pui tu la blogroll, sa ma lasi cateva ore (timp care-mi fu suficient ca sa ma observ si sa-mi creasca pipota de satisfactie), apoi sa ma stergi, din cauza unui pacatos de cuvant, ca facea blog-ul tau "ruje" in obrajori, daca-l gazduia? Pai e frumos asa? Nu te mai baza pe cuvinte, atat de mult. Bazeaza-te pe ce simti. Eu stiu ca tot din cuvinte te-am ametit, da' ce transpare dincolo de cuvinte? Ia vezi, poti sa vezi? Ca sa zic asa..
    Te-am dedicat la sfarsitul postarii. Da' n-am scris de rau, nu. Am scris de bine.
    Si cum vad ca moderezi comentariile, poti foarte bine sa nu-l pui pe-asta, dar noi doi vom sti ca l-ai citit.
    Toate cele bune, Zorro! Mie-mi place omul pe care l-am citit/simtit, dar tu esti prea sensibil si bun si bine-crescut pentru cineva ca mine, care foloseste ca limbaj o combinatie de academic cu ghetto. Mai uita-te o data dincolo de limbaj. Nu te mai lasa "gadilat" de aparente. Nici in sensul bun, nici in cel rau.

    RăspundețiȘtergere
  17. Cu Niku a fost altceva... Am sters, aproape din greseală, toate blogurile din listă, după care nu le-am mai introdus pe toate, poate si pentru că nu am mai interactionat. Ceea ce mi-ai scris tu, Lorelei, e, însă, extrem de interesant. :)

    RăspundețiȘtergere
  18. Eu sunt o femeie extrem de interesanta. Ignora ultima postare, ia din mai, iunie, iulie, august, cate ceva, si-o sa descoperi postari "curate" si care sunt pline de forta. Eh, la fel e si limbajul meu.
    Eu ii prefer pe cei ca mine. Doar ca nu prea am intalnit. :d Dar am inteles ca la tine nu e ipocrizie. E altceva.

    RăspundețiȘtergere