Jokerul frustrat

Blogurile... Uneori le citesc... De obicei sunt plictisitoare... Ici, colo mai dai de câte un blog interesant, apoi revii la tot felul de ineptii. În urmă cu câtva timp, exasperat de imbecilitatea filosofică a preaplinului de sine offshorean si de îmbătosarea de pui căruia i-au crescut vreo trei pene, mi-am făcut si eu un blog. Apoi nu m-a mai enervat nimeni, până când nu am dat de piticelul ăsta de Joker.

Să citim ce scrie despre el însusi: "Multumesc parintilor mei pentru doza puternica de autenticitate transmisa si pentru libertatea acordata de a ma recreea." Omul îsi imaginează că ignoranta crudă, împănată cu tupeu de băietel care si-a învătat bărbătia la coltul mesei, în timp ce adultii făceau glume pe seama usurelelor din sat, înseamă autenticitate. La masa glumetilor, însă, nu păreau să fi fost si cei trei intelectuali rurali. Oricum, profu' de română nu a fost. Altfel, nu îmi imaginez cum a putut să scrie "a mă recreea".

Mai vreti exemple de penibil jokerian? "Aceeiasi", "ia scăpat", "optiuniile", "nostrii", bleah... Ce agramat!

Cât de frustrat poate fi băietelul ăsta care consideră că limba română aproximativă e suficientă pentru a se ridica si a face judecăti de valoare? Se luptă el cu cliseele... Ce jalnic cliseu al fiecărui sfertodoct.

Elucubratiile sale, desprinse parcă din perversiunile unei minti cosuroase si transformate în fantezii sexual răzbunătoare, sunt scuipate pe blog cu o superioară silă de ceea ce nu poate atinge decât în visurile acelea ascunse.

De ce mi-oi fi bătut capul cu tristul personaj? Poate pentru că nu are încă un mentor? Sau pentru că nu a căutat nimeni un ac de cojocul său, prea greu pentru firava sa constructie intelectuală? Da' de ce i-o mai trebui ac? Doar tâsneste tupeul din el ca din dintr-un dus ieftin. Ei, cine stie? Poate o învăta si el ceva... După aceea, îl vom astepta cu reflectii, nu cu idei răsuflate.

Pentru cine nu mă crede, îi fac deserviciul si îi recomand: http://joker-giurgiu.blogspot.com/.