marți, 21 septembrie 2010

Gunoaie peste bord


Mi-a povestit cineva că într-un tramvai au urcat câtiva golani agresivi care au început să urle la toti călătorii si i-au pus să se uite pe geam. Cine îndrăznea să-i privească, era pocnit. În timp ce oamenii priveau cu forta pe ferestre, infractorii făceau ce stiau ei mai bine. Călătorii asistau înmărmuriti la scotocirea propriilor buzunare si genti. Nimeni nu crâcnea. Teama i-a paralizat.

Aceasta e senzatia pe care o trăim astăzi în România. Am votat un marinar si ne-am trezit cu piratii pe cap. O mână mi-a intrat în buzunar si am auzit glasul scrâsnit al căpitanului lor chior. Gata! S-a umplut tomberonul. E timpul să aruncăm gunoaiele peste bord.

10 comentarii:

  1. Bun regasit!
    :(
    partea tragica este ca niciun roman nu vrea sa goleasca tomberonul, sau daca sunt cativa romanii care doresc acest lucru, ceilalti (majoritatea) gasesc orice cale pentru a mentine tomberonul pe piedestal.
    ---
    Povestea pe care ai impartasit-o cu noi, nu-mi este straina.
    Ma aflam intr-un autobuz, care trece prin motul capitalei.
    La un moment dat au urcat 4 tigani cu buzunarele pline de seminte. S-au asezat 2 pe scaune, iar ceilalti doi au inceput sa-i deranjeze pe doi calatori. Aceia s-au simtit, s-au ridicat si au plecat.
    Acum 4 tigani erau asezati pe scaune. Si-au pus muzica pe telefon (da, manele), si au inceput sa sparga seminte. In 4 statii parcurse, facusera o mizerie de nedescris (coji de seminte, scuipat), asezonata cu galagie suburbana si muzica de "calitate".
    NIMENI nu a avut curajul sa le spuna ceva... am dat sa spun ceva, insa unul dintre ei mi-a aratat "sisul"! Am tacut chitic, gandindu-ma la certitudinea ca NIMENI nu ar fi sarit in apararea mea, in cazul in care cei 4 tigani s-ar fi jucat un pic cu jugulara mea.
    Aceasta este tara in care traim, acestia suntem noi, cei care traim in aceasta tara: terorizati de teama.

    RăspundețiȘtergere
  2. Timpul sa aruncam gunoaiele? Care gunoaie? Ne-am obsinuit asa de mult cu ele, incat nici nu le mai vedem. Sau daca le vedem, nu ne deranjeaza ca suntem comozi.

    RăspundețiȘtergere
  3. In 1995...eram in Ploiesti...schimbam Gara de Nord cu cea de Sud.Sau invers,nu mai stiu..In autobuz,a urcat o gasca de baieti...care au inceput sa buzunareasca batranii fara jena.Noi ce-i mai tineri am asistat paralizati.Erau cativa barbati tineri printre calatori care nici macar nu au clipit sau respirat.A fost una dintre cele mai umilitoare zile din viata mea.

    RăspundețiȘtergere
  4. Am patit-o si eu, in Gara de Nord din Timisoara, in statia de tramvai. M-am simtit efectiv buzunarita, dar norocul meu a fost ca de obicei cam am buzunarele goale, tot ce am tin intr-o geanta mica si aia destul de lipita de mine. De obicei evit transportul in comun, merg foarte mult pe jos.
    Asa cum zicea si Andrei, traim intr-o tara in care suntem terorizati de teama.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ăstia sunt hotii cei mici. Dar hotii cei mari? Cu ei cum rămâne?

    RăspundețiȘtergere
  6. :)
    Hotii cei mari beneficiaza si de pe urma hotilor cei mici.
    In tara noastra s-a implementat, in acesti 20 de ani, un sistem bine pus la punct, care nu prea da gres nicicum. Nu stiu cum sa-l denumesc, insa el exista in tarile africane, in Mexic si, probabil si in alte tari necunoscute mie.
    Un sistem bazat pe coruptie profunda, minciuna, si teroare.
    El prolifereaza foarte bine intr-un mediu social unde nu exista unitate, ideal, civilizatie, educatie, cultura.
    Ce pasi a facut Romania dupa '89?
    1. distrugerea economiei (industria);
    2. distrugerea invatamantului (educatiei);
    3. distrugerea agriculturii;
    4. distrugerea culturii
    si
    5. individualizarea, adica faramitarea societatii in bucati cat maimici cu putinta, pentru a nu fi facila unirea intr'un ideal, scop, deziderat!

    RăspundețiȘtergere
  7. asta incercam sa spunem si noi, tot mai apasat, pe mahmurintrefantome.blogspot.com ; ceva trebuie sa se intample!...

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu mai departe de vreo lună, într-un tramvai, au urcat doi "semințari"...cu manele pe telefon.....chiar pe scaunul din fața mea....Am avut o clipă de orbire, de furie....și i-am întrebat dacă cumva nu au o pereche de căști....Mi-au răspuns că nu...Și le-am spus că ar fi bine să cumpere și să învețe să le folosească....Cei drept au cam rămas cu gura căscată și incapabili de vreun răspuns.....nu se așteptau....Abia după ce am coborât, am realizat că nimeni, dar nimeni nu ar fi intervenit....Și m-a apucat o furie și mai mare...Gestul meu a fost un reflex al conștiinței .....

    RăspundețiȘtergere
  9. Frica...oare cat o sa mai tremutam? cat o sa mai fie frica elementul care ne transforma in cobai? Cat o sa mai fim ingraditi de acest simtamant? Hai sa ne trezim....romani!

    RăspundețiȘtergere