duminică, 12 septembrie 2010

Orasul copilăriei

Ieri mi-am vizitat orasul copilăriei. A fost o întreagă aventură emotională să trec prin piata de legume. În copilărie, mergeam în piată cu părintii mei si îmi plăcea să privesc chipurile oamenilor, să-i aud cum povestesc poznas, cum se târguiesc si cum îsi omoară timpul glumind. Vinetele mari, cepele aranjate frumos în funii, rosiile cărnoase, pepenii grămadă... Toate păreau neschimbate... Până când...am trecut pe lângă un fost coleg. Ceva din privirea lui îmi spunea că-l cunosc. A tresărit usor, dar a trecut mai departe, fără să ne salutăm. Mai încolo, o colegă de bancă din clasa a IV-a s-a oprit, vorbăreată, să ne povestească parcă tot ce pierdusem în tot acesti ani, plecat fiind. Multe, chiar foarte multe... Povestindu-mi, constatam cum timpul s-a asternut asupra ei. Nici pe mine nu m-a iertat, dar eram obisnuit. Pe ea nu o mai văzusem din clasa a VIII-a. Un sfert de vesnicie...

Orasul copilăriei mele... Acum îmi pare boem, romantic... Îi apreciez fiecare strădută si îi iubesc si pe oamenii pe care i-am uitat. Tot ce părea banal, acum capătă o altă semnificatie. Adversităti mari s-au topit, îndrăgosteli în fasă s-au stins... Au rămas doar iubirea si urmele din suflet, urme pe care le-au lăsat oameni frumosi, unii nestiind.

Oriunde as merge, sunt de aici, din orasul copilăriei mele. Si îi duc cu mine pe toti cei care sunt de-ai lui. Aici e începutul iubirii. Orasul meu va creste si loc e pentru toată lumea. Veniti să-l vizitati!

18 comentarii:

  1. e 3 dimineata...si citind ce ai scris...parca nu mai am chef sa dorm...dar imi este dor sa visez...
    se spune ca pastram mereu incarcatura locului in care ne nastem...
    frumos orasul tau...parca eram prin piata de care spuneai (sigur erau si niste struguri pe acolo)...mereu am avut o slabiciune pentru stradutele inguste si pietruite asa cum mai sunt prin Sighisoara sau Sibiu...
    nu stiu care e orasul tau...dar sigur daca nu am trecut inca...voi trece pe acolo :)

    RăspundețiȘtergere
  2. ...frumos orasul tau...ultima data cand l-am vizitat mi-a lasat o impresie puternica:))...si...fluturi albi...

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Pandhora

    Orasul meu... A trebuit să plec si abia apoi să-i apreciez frumusetea. Îti va plăcea Sighisoara. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. @ lostinthewinter

    Albi? Ai mei erau multicolori. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. imi place deja Sighisoara....am fost de mai multe ori...
    hmmm...cand am citit postul tau la Sighisoara mi-a fugit gandul...:)

    RăspundețiȘtergere
  6. ...sunt just me...dar mi-a aparut numele site-ului:))...lostinthewinter...din greseala...
    ...esti mai artist ca mine:))...de aia ai tai sunt multicolori...da cel mai mult in orasul tau mi-au placut...treptele spre educatie...cum imi place mie sa le spun...

    RăspundețiȘtergere
  7. De când vreau să ajung în Sighișoara...Dar va veni ea și acea clipă și poate că voi vizita orașul cu iubirea de mână.

    RăspundețiȘtergere
  8. @ Pandhora

    Nici nu avea cum să-ti fugă în altă parte... E...Sighisoara.

    RăspundețiȘtergere
  9. Te-nțeleg!
    Doar ce-am ajuns în orașul copilăriei mele.
    Da, oriunde mergem, îl purtăm în noi ca un început veșnic de iubire.

    RăspundețiȘtergere
  10. @ ...just me...

    Stiam că tu esti, dar am crezut că ai vrut să schimbi ceva.

    Treptele spre educatie... Frumos spus. Le-am urcat doi ani, zi de zi. Acolo sus mă simteam ca un seminarist din vechime. Mobilierul din liceu mirosea plăcut a lemn vechi si ne invita la studiu. Bine, să nu credeti că eram noi niste studiosi, dar el îsi făcea datoria.

    RăspundețiȘtergere
  11. ...deci pot sa spun ca acum trei saptamani ti-am calcat pe urme:))...

    RăspundețiȘtergere
  12. @ Diana

    Cred că în această fază a îndrăgostelii ti s-ar părea romantic si dacă te-ai plimba cu iubirea de mână pe lângă un santier părăsit. Starea interioară contează, nu?

    RăspundețiȘtergere
  13. @ Tora

    Uneori, mai mult decât credem... :)

    RăspundețiȘtergere
  14. ...intr-un anume fel avem legatura unii cu altii...si drumurile noastre trecute sau prezente...se intersecteaza parca...in contratimp:))...unul din grup e nascut intr-un loc de care m-am atasat in urma cu vreo 5 ani si pe care il vizitez iarna in fiecare wek...altul a facut facultatea la cluj...Diana e dintr-un oras din care au pornit radacinile mele cu multi ani in urma...samd
    ...e semn ca pana la urma tot trebe sa ne intalnim...la o rascruce de...drumuri...toti

    RăspundețiȘtergere
  15. stii...intamplarea a facut sa merg la Sighisoara de fiecare data toamna...
    ma gandeam ca si acum e toamana...:)
    citind ce spunea...just me...si tu legat de scari...le-am uracat-evident si ma gandeam cum o fi sa faci asta zilnic?treptele spre educatie...cu adevarat frumos spus...
    mie imi plac zidurile vechi si grosimea lor in care locuieste timpul...le-am atins...
    am si cateva vederi cu cetatea Sghisoarei de pe la 1600...
    ma uitam peste ce am scris...zici ca sunt fan Sighisoara :))
    e un loc drag...atat :)

    RăspundețiȘtergere
  16. Sunt de acord, dar Sighișoara își dorește și el mult să viziteze, deci am dubla starea asta euforică :)

    RăspundețiȘtergere
  17. Sighisoara e un oras primitor, iar iubirea... Ehehe, dacă ar putea zidurile să povestească...

    RăspundețiȘtergere
  18. În copilărie mergeam prin librăriile oraşului fără nume...

    RăspundețiȘtergere